Introducere » Uleiuri esentiale » Ulei esential de Menta Piperita
Uleiul esenţial (volatil) de mentă este extras din Mentha piperita aparţinând familiei Labiatae.
Menta este originară din zona Mării Mediterane, dar acum este cultivată în numeroase ţări dintre care amintim Statele Unite ale Americii, Japonia, Italia şi Marea Britanie. Este o plantă perenă care creşte până la 1 metru înălţime, cu frunze uşor păroase, zimţate şi cu flori de culoare roz-mov dispuse într-o formă conică lungă.
Are rădăcini subterane, prin care se înmulţeşte cu uşurinţă. Această plantă are mai multe specii, iar menta piperita este un hibrid obţinut din menta de apă sau izma broaştei (M. aquatica) şi menta creaţă (M. spicata).
În conformitate cu mitologia greacă, Mentha a fost o nimfă de care s-a îndrăgostit nebuneşte Pluto (zeul infernului ). Soţia acestuia, zeiţa Persefona, nebună de gelozie, a îngropat-o în pământ, însă Pluto a transformat-o într-o plantă frumos mirositoare, foarte apreciată de oameni pentru calităţile sale olfactive şi terapeutice.
Menta a fost cultivată din timpuri străvechi în Japonia şi China. Dovezi ale utilizării mentei au fost găsite şi în Egipt, într-un mormânt datând din 1000 î.Hr.
Uleiul esenţial de mentă, răcoritor şi revigorant, este utilizat în aromaterapie pentru a creşte agilitatea mentală şi de a spori atenţia. Oferă o senzaţie de răcorire a pielii, reduce roşeaţa şi iritaţia şi calmează mâncărimea. Este, de asemenea, utilizat în cazurile de migrene, dureri de cap, dureri ale sinusurilor, şi pentru stimularea sistemului digestiv.
Uleiul esenţial de mentă are un miros proaspăt, pătrunzător, mentolat, este clar sau de o culoare galben pal şi apos ca vâscozitate.
Uleiul de mentă este extras din partea aeriană a plantei, chiar înainte de înflorire. Uleiul este extras prin distilare cu vapori din plante proaspete sau uscate parţial, cu un randament de 0,1 - 1,0%..
Principalele componente chimice ale uleiului esenţial de mentă sunt: mentol, menthone, 1,8-cineol, acetat de metil, mentofuran, isomenthone, limonen, a-pinen, b-pinen, germacrene-d, hidrat trans-sabinene.
Proprietăţile terapeutice ale uleiului esenţial de mentă sunt numeroase şi dintre acestea amintim: anestezic, analgezic, antiseptic, antigalactagog, antiinflamator, antispasmodic, astringent, carminativ, colagog, cefalic, decongestionant, emenagog, expectorant, febrifug, hepatic, nervin, stimulent, aperitiv, vasoconstrictor, sudorific şi vermifug .
Uleiul de mentă este un excelent remediu pentru oboseală mentală şi depresie, este revigorant, stimulează activitatea cerebrală şi îmbunătăţeşte puterea de concentrare. Ajută în cazurile de apatie, de şoc, de dureri de cap sau migrene, de stress, vertij sau stare de slăbiciune. De asemenea este utilizat în cazul tulburărilor generale respiratorii, precum tuse uscată, congestia sinusurilor, astm bronşic, bronşită, pneumonie sau tuberculoză.
Uleiul esenţial de mentă este eficient în ameliorarea anumitor afecţiuni ale sistemului digestiv, deoarece stimulează vezica biliară şi secreţia de bilă. Este utilizat pentru colici, crampe, dispepsie, colon spastic, flatulenţă şi greaţă. Poate calma durerea în cazul durerilor de dinţi, de picioare, reumatism, nevralgii, dureri musculare şi menstruaţii dureroase.
Pe piele, uleiul esenţial de mentă este folosit pentru a calma iritaţia pielii şi mâncărimea şi ajută la atenuarea roşeţii pielii, în cazul în care este inflamată. Este utilizat pentru dermatite, acnee, herpes, scabie şi prurit, având totodată şi o acţiune răcoritoare.
Uleiul esenţial de mentă se poate combina în mod special cu cele de eucalipt, lavandă, maghiran, rozmarin şi lămâie.
Precauţii:
Ulei esenţial de mentă este non-toxic şi non-iritant în diluţii mici, dar poate da sensibilitate anumitor persoane, datorită conţinutului de mentol. Poate provoca iritaţii la nivelul pielii şi al membranelor mucoase şi ar trebui să fie ţinut departe de ochi. Trebuie evitat în timpul sarcinii şi nu ar trebui să fie utilizat la copiii sub şapte ani.